CAPITOLUL I.

OBIECTIVELE ŞI DIRECŢIILE DE ACŢIUNE ALE AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ÎN ANUL 2006

Obiectivul strategic in domeniul ocuparii fortei de munca, cuprins in Programul de guvernare pentru perioada 2004 - 2008, este cresterea gradului de ocupare si scaderea reala a ratei somajului.

Principalele obiective ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru anul 2006 au fost:

· reducerea somajului in randul grupurilor vulnerabile pe piata muncii, respectiv: şomeri de lungă durată, tineri proveniti din institutii de ocrotire sociala, persoane in varstă de peste 45 ani sau şomeri unici întreţinători ai familiilor monoparentale, persoane de etnie roma, someri de lunga durata; tineri absolventi persoane cu handicap etc;

· asigurarea competenţelor profesionale necesare şomerilor în vederea încadrării sau reîncadrării lor şi creşterea numarului de persoane cuprinse la cursuri

· prelungirea vieţii active prin măsuri de stimulare a angajatorilor care încadrează şomeri care mai au 3 ani până la îndeplinirea condiţiilor pentru solicitarea pensiei, conform legii;

· dezvoltarea spiritului antreprenorial; reducerea discrepanţelor regionale de ocupare şi de şomaj;

· reducerea influenţelor sezonalităţii unor activităţi;

· asigurarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii a tuturor categoriilor de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă şi eliminarea oricăror discriminări în domeniul ocupării forţei de muncă;

· cresterea ponderii sumelor alocate masurilor active in totalul cheltuielilor efectuate;

· imbunatatirea calitatii serviciilor oferite de agenţiile teritoriale;

· creşterea capacităţii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă de a implementa proiecte cu finanţare europeană

· realizarea unei mai mari deschideri internaţionale a instituţiei, precum şi consolidarea relaţiilor de colaborare cu Serviciile Publice de Ocupare din alte ţări.

Pentru realizarea obiectivelor prioritare în domeniul său de activitate, conducerea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi-a bazat politica managerială pentru anul 2006 cu consecvenţă, în principal, pe următoarele direcţii de acţiune:

· consolidarea managementului pe bază de programe şi obeictive;

· îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă care au ca scop evaluarea activităţii de implementare a măsurilor de stimulare a ocupării forţei de muncă transpuse în programele de ocupare şi în planul de formare profesională;

· dezvoltarea capacităţii instituţionale a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă în ce priveşte formarea personalului propriu din toate segmentele de activitate, dar mai ales pentru integrarea insituţiei în reţeaua EURES, în vederea asigurării mobilităţii forţei de muncă în Spaţiul Economic European şi pentru accesarea fondurilor europene, cu precădere a Fondului Social European;

· întărirea autonomiei decizionale şi funcţionale a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi reglementarea noilor funcţii şi atribuţii ale acestei instituţii în perspectiva integrării în Uniunea Europeană, prin adoptarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea ANOFM şi aprobarea Statutului ANOFM prin HG nr.1610/2006.

· stabilirea unei noi structuri organizatorice care să răspundă mai bine funcţiilor pe care le îndeplineşte Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în calitatea sa de serviciu public de ocupare european, o dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007;

· diversificarea măsurilor active pentru stimularea ocupării forţei de muncă a absolvenţilor de învăţământ şi aplicarea cadrului legal privind indemnizaţia de şomaj acordată diferenţiat în funcţie de stagiul de cotizare şi nivelul contribuţiilor;

· participarea la proiecte internaţionale;

· întărirea colaborării cu servicii publice de ocupare din spaţiul european şi adaptarea acţiunilor în domeniul ocupării forţei de muncă la cerinţele UE.

CAPITOLUL II. SITUAŢIA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT ÎN ANUL 2006

Principalii indicatori ce au caracterizat forţa de muncă civilă după participarea la activitatea economică, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (Balanţa Forţei de Muncă la 1 ianuarie 2006), se prezentau, la începutul anului, astfel:

· populaţie totală - 21.610,2 mii persoane;

· resursele de muncă - 13.816,9 mii persoane, (reprezentând 63,9% din populaţia totală a ţării);

· populaţia în afara resurselor de muncă - 7.793,3 mii persoane;

· populaţia activă civilă - 8.913,4 mii persoane;

· populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă - 4.903,5 mii persoane;

· populaţia ocupată civilă - 8.390,4 mii persoane;

· salariaţi - 4.790,4 mii persoane;

· alte categorii incluse în populaţia ocupată civilă - 3.600 mii persoane.

Pe acest fond, în anul 2006, şomajul înregistrat a cunoscut o evoluţie similară cu cea din anii anteriori.

Caracteristicile şomajului înregistrat din acest an sunt:

· situarea în fiecare lună sub nivelul anilor anteriori;

· accentuarea tendinţei de aplatizare a curbei reprezentând evoluţia ratei şomajului pe luni.

Explicaţia nivelurilor cele mai scăzute ale ratei şomajului, din ultimii ani, o constituie creşterea economică înregistrată şi în anul 2006, fenomen ce a generat o capacitate sporită a economiei de a consolida locurile de muncă existente şi de a crea noi locuri de muncă, oferind oportunităţi de încadrare persoanelor în căutarea unui loc de muncă.

De asemenea, pe lângă creşterea economică înregistrată la nivel naţional, menţinerea unui nivel scăzut al ratei şomajului şi atenuarea efectului sezonalităţii asupra şomajului, s-au datorat şi aplicării consecvente a măsurilor active pe parcursul anului 2006, prin eforturile agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă.

Din analiza evoluţiei numărului de şomeri indemnizaţi şi neindemnizaţi înregistraţi în evidenţele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, se constată că numărul de şomeri neindemnizaţi a înregistrat valori mai ridicate, în special, în primul semestru al anului 2006. Curba reprezentând evoluţia şomerilor indemnizaţi urmează aceeaşi traiectorie ca cea a numărului total de şomeri, demonstrând astfel că mobilitatea acestei categorii a influenţat de fapt evoluţia şomajului la nivel naţional.

Evoluţia şomajului reflectă realităţile de pe piaţa forţei de muncă în anul 2006, care se caracterizează printr-o încetinire a ritmului concedierilor individuale şi colective. Astfel, numărul şomerilor indemnizaţi a atins cel mai scăzut nivel din ultimii ani, în luna august când a fost de 151.325 persoane.

Numărul şomerilor neindemnizaţi s-a situat pe parcursul anului între 330.000 şi 288.000 persoane. Şomerii neindemnizaţi sunt, de regulă, persoane care fie că au ieşit din perioada de acordare a indemnizaţiei de şomaj fără a se putea încadra, fie nu întrunesc condiţiile legale de acordare a indemnizaţiei de şomaj, dar apelează la serviciile agenţiei pentru a-şi găsi un loc de muncă. Aceştia sunt persoane cu o pregătire inferioară, în majoritate provenind din mediul rural, care sunt nevoite să apeleze la autorităţile locale pentru obţinerea venitului minim garantat pentru a-şi asigura mijloacele de trai. Tot din această categorie a şomerilor neindemnizaţi, provine şi cea mai mare parte a şomerilor de lungă durată: tineri cu vârsta de sub 25 de ani aflaţi de peste 6 luni în şomaj şi adulţii cu vârsta de 25 de ani şi peste, care se află în şomaj de peste 12 luni.

La sfârşitul anului 2006, şomajul de lungă durată, calculat ca pondere a şomerilor de lungă durată în numărul şomerilor din categoria respectivă de vârstă, era de 17,2% pentru tineri, şi de 17,9% pentru adulţi.

Din punct de vedere al distribuţiei şomerilor pe niveluri de instruire, la data de 31 decembrie 2006, se poate observa că, din numărul total al şomerilor înregistraţi, 80,3 % sunt persoane cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional, 15,9% sunt persoane cu nivel de instruire liceal şi post liceal şi 3,8% sunt persoane având nivel de instruire universitar. De aici rezultă profilul educaţional al clienţilor agenţiei, astfel că, în majoritate, cei care au nevoie de serviciile noastre sunt cu nivel redus de pregătire. Persoanele cu nivel de educaţie şi pregătire ridicat apelează în proporţie mai mică la agenţie, gradul şi capacitatea de ocupabilitate fiind mai mari în acest caz.

Din punct de vedere al structurii pe grupe de vârstă a şomerilor înregistraţi, observăm că grupele de vârstă în care se regăsesc cei mai mulţi şomeri rămân grupele 30-39 de ani şi 40-49 de ani. Ambele grupe de vârstă au înregistrat numărul maxim de şomeri în luna martie, iar în lunile septembrie, respectiv noiembrie, numărul minim. Urmează grupa de vârstă sub 25 ani, grupă care a înregistrat fluctuaţii semnificative ale numărului de şomeri de la o lună la alta, cu un minim atins în luna iunie de 61.275 persoane, şi un maxim de 103.720 persoane în luna ianuarie.

În această grupă de vârstă se regăseşte cvasitotalitatea absolvenţiilor instituţiilor de învăţământ, iar fluctuaţia numărului persoanelor înregistrate exprimă specificul acestei grupe care constă într-o anumită ciclicitate. Numărul cel mai scăzut de persoane înregistrate se găseşte la finele ciclului de 12 luni de la absolvire, când cei mai mulţi şi-au găsit loc de muncă sau îşi continuă studiile, după care noua promoţie începe să se intereseze de loc de muncă, la câteva luni de la absolvire, după ce a renunţat, eventual, la continuarea studiilor.

Pornindu-se de la un număr de 522.967 şomeri înregistraţi la nivel naţional la sfârşitul anului 2005, în întreaga perioadă a anului 2006 s-au înregistrat următoarele fluxuri de intrări şi ieşiri: intrările efective în evidenţele şomajului au fost de 1.026.803 persoane, iar ieşirile din evidenţele şomajului au fost de 1.089.275 persoane, ajungând la un număr de 460.495 şomeri înregistraţi la finele anului 2006. Din numărul total de intrări în şomaj, 685.589 sunt înscrieri noi în şomaj, persoane care apelează pentru prima dată la serviciul public de ocupare pentru a obţine sprijin în găsirea unui loc de muncă. Aceste persoane provin în majoritatea cazurilor, atât din disponibilizări colective sau curente de personal, cât şi din proaspeţii absolvenţi ai diverselor instituţii de învăţământ.

Ca urmare a disponibilizărilor curente şi colective de personal au intrat în şomaj 229.645 persoane, iar prin încadrare în muncă au ieşirit din şomaj 488.329 persoane. Lună de lună, în anul 2006, numărul şomerilor încadraţi în muncă a fost superior numărului persoanelor disponibilizate. Astfel, la sfârşitul anului, raportul dintre persoanele care s-au încadrat în muncă şi cele intrate în şomaj prin disponibilizare a fost de 2 la 1.

În luna noiembrie s-a atins nivelul maxim al numărului persoanelor încadrate în muncă (50.924 persoane), datorită creşterii numărului şomerilor cuprinşi în programele de ocupare temporară pentru dezvoltarea comunităţilor locale. Aceste programe reprezintă o oportunitate deosebită pentru încadrarea şomerilor în perioada de iarnă, când rata şomajului înregistrează valori mai ridicate decât în cursul anului, atenuând astfel amploarea fenomenului.

Comparativ cu anul 2005, în anul 2006, numărul persoanelor intrate în şomaj ca urmare a disponibilizărilor a scăzut cu doar 504 persoane, în timp ce faţă de anul 2004, numărul acestora a scăzut cu 48.435 persoane. Din numărul total de 229.645 persoane intrate în şomaj pe parcursul anului 2006, doar 42.192 persoane provin din disponibilizări colective ca urmare a aplicării programelor de restructurare şi privatizare a diferitelor sectoare de activitate (faţă de 41.093 persoane provenite din disponibilizări colective în anul 2005 şi 67.042 persoane în anul 2004), restul de 187.453 persoane provenind din disponibilizările curente de personal. Domeniile în care au avut loc cele mai multe disponibilizări de personal au fost în principal: industria de exploatare minieră (8.510 persoane), construcţiile (3.756 persoane), industria de maşini şi echipamente (3.641 persoane), administraţie publică şi apărare (2.320 persoane) şi agricultura (1.868 persoane).

Aceste disponibilizări au înregistrat mari variaţii de valori de la un judeţ la altul în funcţie de contextul specific fiecărui judeţ. Astfel, cele mai afectate de acest fenomen au fost judeţele: Timiş, Cluj, Hunedoara, Argeş, Prahova, Suceava, Arad, Constanţa, Alba, Bacău şi municipiul Bucureşti, cu peste 7.000 de persoane disponibilizate pe întreg parcursul anului 2006.

Având în vedere valorile scăzute ale ratei şomajului la nivel naţional, putem afirma că disponibilizările care au avut loc în anul 2006 nu au produs dezechilibre în evoluţia şomajului, iar judeţele care s-au confruntat cu acest fenomen au găsit premise pentru redresarea economică reflectată şi în amelioararea situaţiei ocupării forţei de muncă.

La nivel teritorial s-a evidenţiat un pol de maxim, cu rată de peste 10,0%, reprezentat de judeţul Vaslui, faţă de 3 judeţe în anul 2005. Polul de minim este reprezentat de judeţele: Ilfov, Timiş şi Municipiul Bucureşti.

Evoluţia ratei şomajului la nivel regional se aseamănă cu cea la nivel naţional, fie că se situează peste sau sub media naţională. Această realitate arată că gestionarea fenomenul şomaj implică o multitudine de provocări ce trebuie soluţionate.

Astfel, regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale şomajului înregistrat au fost Sud-Vest, Sud şi Nord Est, regiuni în care activităţile rurale sunt preponderente. Se constată existenţa unor disparităţi şi în interiorul regiunilor, unde judeţe predominant agricole coexistă cu cele mai dezvoltate. De exemplu, în regiunea Sud-Vest, s-au înregistrat discrepanţe între judeţe, în ceea ce priveşte rata medie anuală a şomajului înregistrat: nivelul maxim a fost atins în judeţul Gorj (9,5%) şi cel minim în judeţul Vâlcea (5,2%), ecartul fiind de 4,3%. Acest fenomen se datorează impactului restructurării economice, îndeosebi în zonele monoindustriale a căror populaţie a fost afectată de şomaj, ca urmare a închiderii întreprinderilor de stat neprofitabile.

Regiunile Bucureşti şi Nord-Vest , ca şi în luna trecută, au atins cele mai scăzute niveluri ale ratei şomajului înregistrat, aceste zone fiind avantajate de dependenţa lor mai redusă de sectorul primar (regiunea Bucureşti), respectiv de proximitatea pieţelor vestice (regiunea Nord-Vest), dar şi de capacitatea ridicată pe care o au în atragerea de investiţii străine directe.

Piaţa muncii nu a suferit dezechilibre majore dat fiind caracterul de continuitate a creşterii economice. Este semnificativ, în acest sens, faptul că, pe parcursul anului, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă au identificat un număr de 641.315 locuri de muncă vacante, din care 632.018 locuri de muncă au fost comunicate de către angajatori, conform prevederilor legale în vigoare.

Pe locurile de muncă comunicate au fost încadrate 509.127 persoane, dublu faţă de cele disponibilizate în timpul anului şi aceasta explică de ce rata şomajului a fost, în acest an, mai mică decât în oricare din ultimii ani. Dintre persoanele încadrate, 68,5% au fost încadrate pe locuri de muncă cu durată nedeterminată.

În concluzie, în anul 2006 şomajul înregistrat a păstrat tendinţele care s-au manifestat încă din cursul anului 2004, de aplatizare a curbei ratei şomajului şi de menţinere constantă sub nivelurile anilor anteriori. Şomajul s-a înscris în coordonate normale, aceste tendinţe fiind confirmate atât de rezultatele anchetei AMIGO (realizată de INS) cât şi de rata şomajului BIM (calculată conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii), rată ce a cunoscut valori apropiate de cele ale şomajului înregistrat.

Diferenţa dintre cele două serii de date statistice este dată în principal de metodologia de calcul pentru rata şomajului înregistrat şi rata şomajului BIM. Faptul că permanent rata şomajului BIM este superioară celei înregistrate arată că unii dintre cei care se declară şomeri la anchetele AMIGO nu se înscriu la agenţiile de ocupare ca persoane în căutarea unui loc de muncă. Acesta poate fi explicat prin reticenţa unor categorii de persoane de a se înregistra sau prin obstacolele pe care le întâmpină în acest proces.

CAPITOLUL III. REALIZAREA OBIECTIVELOR PROGRAMULUI NAŢIONAL PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI ALE PLANULUI NAŢIONAL DE FORMARE PROFESIONALĂ ÎN ANUL 2006

Rezultatele implementării Programului naţional de ocupare a forţei de muncă în anul 2006

Obiectivul general al Programului naţional pentru ocuparea forţei de muncă în anul 2006, a fost încadrarea în muncă a cel puţin 380.000 persoane.

Având în vedere disparităţile regionale în domeniul ocupării forţei de muncă, precum şi situaţiile socio - economice specifice unor zone, programul conţine un program special, Programul 180 - destinat localităţilor din zonele declarate defavorizate precum şi localităţilor cu rată mare a şomajului 40.900 persoane, în cadrul căruia se disting două subrograme:

· Programul pentru Valea Jiului - destinat creşterii ocupării şi îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă din această zonă, prin care s-a prevăzut încadrarea în muncă a minimum 7.840 persoane;

· Programul Delta Dunării - program special prin care s-a prevăzut încadrarea în muncă a 85 persoane.

Urmare a implementării programului de ocupare, în anul 2006, au fost încadrate în muncă 509.127, din care, prin efortul propriu al agenţiilor judeţene/municipală pentru ocuparea forţei de muncă 467.652 persoane. Aceasta reprezintă 123,07% faţă de cele 380.000 persoane prevăzute a fi ocupate în anul 2006 şi 51,01% din cele 916.720 persoane care au avut acces la măsurile active de stimulare a ocupării forţei de muncă.

În vederea realizării programului naţional şi asigurării unui grad cât mai ridicat de ocupare a persoanelor înregistrate la agenţiile de ocupare, la nivel naţional au fost identificate 641.315 locuri de muncă .

Având în vedere că, numărul persoanelor înregistrate în evidenţe ca persoane în căutarea unui loc de muncă a fost de 1.210.946, iar numărul celor încadrate în muncă a fost de 509.127, indicatorul "Gradul de ocupare a persoanelor în căutare de loc de muncă" a înregistrat, la nivel naţional, valoarea de 42,04%, faţă de 25% cât a fost programat pentru perioada menţionată.

Măsuri de stimulare a ocupării cu finanţare din bugetul asigurărilor pentru şomaj

III.1.1. Informare şi consiliere profesională
Serviciile de informare şi consiliere profesională au un rol esenţial în activitatea desfăşurată de serviciile publice de ocupare, de calitatea acestora depinzând în mare măsură rezultatele aplicării celorlalte tipuri de servicii de stimulare a ocupării, în special formarea profesională.

Pe parcursul anului 2006 au beneficiat de servicii de informare şi consiliere profesională un număr de 126.121 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, în evidenţa agenţiilor de ocupare (ceea ce reprezintă 10.41% din totalul şomerilor intraţi în evidenţa ANOFM), din care 11.097 au fost consiliate prin furnizori privaţi cu care agenţiile au încheiat contracte de servicii potrivit legii.

Ca urmare a participării la serviciile de informare şi consiliere profesională, 37.352 persoane au fost cuprinse la cursuri de formare profesională, 5.503 persoane au beneficiat de servicii de consultanţă pentru demararea unei afaceri pe cont propriu şi 36.906 persoane au fost ocupate.

Prin implementarea programului „De la şcoală, la viaţă profesională, spre carieră", în cadrul căruia au fost desfăşurate 1.518 şedinţe de informare şi consiliere de grup[1], s-a urmărit creşterea şanselor de ocupare prin activitatea de informare şi orientare profesională a elevilor din anii terminali ai învăţământului preuniversitar, viitori absolvenţi.

Pe parcursul anului 2006, au beneficiat de servicii de consiliere profesională un număr de 847 persoane cu dizabilităţi, ceea ce reprezintă 15.34 % din numărul total de persoane cu dizabilităţi înregistrate în evidenţele agenţiilor.

III.1.2. Formarea profesională
Asigurarea competenţelor profesionale necesare şomerilor în vederea încadrării si reîncadrării lor şi creşterea numarului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă cuprinse la cursuri a reprezentat un obiectiv prioritar al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă în anul 2006.

Formarea profesională este o măsură activă definitorie pentru desăvârşirea profilului profesional al oricărei persoane aflate în căutare de loc de muncă, ştiut fiind faptul că prin asigurarea creşterii şi diversificării competenţelor profesionale ale şomerilor se ating, concomitent, două obiective specifice: satisfacerea cererilor imediate pe piaţa muncii şi creşetea şanselor de ocupare în muncă a şomerilor.

Pentru anul 2006, prin Planul naţional de formare profesională, s-a prevăzut cuprinderea în programe de formare profesională a cel puţin 50.000 persoane beneficiare de servicii gratuite de formare profesională conform cadrului legal existent.

Pentru atingerea acestui obiectiv, au fost organizate 2.422 programe de formare profesională din care: 2.190 programe s-au adresat şomerilor aflaţi în evidenţele agenţiilor, 79 programe organizate pentru deţinuţi în penitenciare, 121 programe organizate de agenţii economici pentru proprii angajaţi conform art.481 din Legea nr. 76/2002 cu modificările şi completările ulterioare şi 32 programe pentru alte persoane care beneficiază de servicii gratuite de formare profesională.

Sectoarele de activitate pentru care s-au organizat cele mai multe programe de formare profesională şi la care au fost cuprinse cele mai multe persoane sunt: agricultură (lucrător în cultura plantelor şi în creşterea animalelor), comerţ (lucrător în comerţ, comerciant vânzător), construcţii (zidar, lucrători în structuri pentru construcţii), electrotehnică, automatică, electronică, informatică/tehnologia informaţiilor ( operatori date şi operatori de reţele), industrie alimentară, a băuturilor şi tutunului şi servicii (ospătar, bucătar).

Cele 2.422 programe de formare profesională finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj au fost organizate atât prin centrele proprii de formare profesională regionale sau din cadrul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, cât şi prin furnizori autorizaţi de formare profesională cu care agenţiile au încheiat contracte conform legii.

De asemenea, au fost organizate programe de formare şi în cadrul fundaţiilor româno-germane, pe care ANOFM le cofinanţează în baza unui acord cu statul German.

În programele de formare profesională organizate în cursul anului 2006 au fost cuprinse 46.681 persoane, din care 42.565 au fost şomeri aflaţi în evidenţele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă.

Cei 42.565 cursanţi şomeri (22.228 femei) au fost cuprinşi în următoarele forme de pregătire profesională:

· la cursuri de iniţiere: 5.894 şomeri (3.640 femei);

· la cursuri de calificare/recalificare: 35.197 şomeri (17.671 femei);

· la cursuri de perfecţionare: 1.012 şomeri (652 femei) ;

· specializare: 462 şomeri (265 femei).

Structura pe grupe de vârstă a persoanelor cuprinse în programe de pregătire a fost relativ echilibrată. Astfel grupa de vârstă 25 - 34 de ani reprezintă 26,88% din totalul cursanţilor, iar grupa persoanelor care au vârsta de între 35 - 45 de ani reprezintă 29,18% din totalul cursanţilor. Grupa tinerilor cu vârsta de până la 25 ani reprezintă 29,08% din totalul celor cuprinşi în cursuri, această grupă fiind cea mai dinamică în ceea ce priveşte cuprinderea în programe de formare profesională. Aceasta demonstrează, pe de o parte că tinerii şi în general persoanele cu vârsta de până la 45 de ani sunt mult mai flexibile în a dobândi o nouă calificare sau a deprinde noi abilităţi şi competenţe profesionale, iar pe de altă parte, faptul că tinerii nu au calificările şi pregătirea necesară care să le permită ocuparea locurilor de muncă disponibile în economie.

În programele de formare profesională au fost cuprinse persoane aparţinând unor grupuri cu acces mai greu pe piaţa forţei de muncă, precum şi persoane care au beneficiat de gratuitate în baza prevederilor Legii nr. 76/2002 cu modificările şi completările ulterioare, dintre care menţionăm:

· 20.478 persoane care desfăşoară activităţi în mediul rural;

· 3.633 şomeri de lungă durată, din care: 2.572 sunt adulţi cu vârsta peste 25 ani şi -1.061 sunt tineri cu vârsta de până la 25 ani;

· 2.660 persoane angajate şi cuprinse la cursuri în scopul prevenirii şomajului;

· 2.283 persoane de etnie roma;

· 1.206 persoane aflate în detenţie ;

· 90 persoane cu handicap;

· 55 persoane postinstituţionalizate.

Activitatea de formare profesională este o măsură multianuală, astfel că numărul total al şomerilor participanţi la cursuri de formare profesională, în anul 2006, a fost de 55.931, dintre aceştia 13.366 fiind şomeri care au continuat o formă de pregătire profesională începută în anul 2005. Rata de participare a şomerilor la cursuri de formare profesională, rezultată ca raport între numărul şomerilor cuprinşi în cursuri şi numărul de şomeri aflaţi în evidenţele agenţiei, a fost în anul 2006 de 8,77%.

În legătură cu ucenicia la locul de muncă, se poate spune că, dacă la început, semnalele venite din partea angajatorilor au fost încurajatoare, o dată cu demararea procesului de autorizare al angajatorilor şi de atestare a maiştrilor, rezultatele nu au fost deloc îmbucurătoare, dat fiind numărul extrem de redus de angajatori şi maiştri autorizaţi.

Principalul obstacol este obligativitatea persoanei care se atestă ca maistru de ucenicie de a fi participat la un program de formare a formatorilor.

Acest obstacol derivă, atât din faptul că la nivelul ţării sunt puţini furnizori de formare profesională autorizaţi in formare de formatori, dar şi din faptul că puţini angajatori sunt de acord ca viitorii maiştrii de ucenicie să fie scoşi din activitate pentru a fi cursaţi.

Pe parcursul anului 2006, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă nu a finanţat nici un contract de ucenicie.

În vederea soluţionării problemelor întâmpinate şi pentru a flexibiliza şi a face mai atractivă această formă de pregătire profesională, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, a sesizat, ca urmare a analizelor efectuate la nivelul Consiliului de administraţie, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei asupra problemelor pe care le ridică implementarea Legii nr.279/2005 privind ucenicia la locul de muncă.

III.1.3. Stimularea încadrării în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ
Începând cu anul 2006, ca urmare a modificărilor legislative, stimularea încadrării în muncă a absolvenţilor a îmbrăcat noi valenţe, aceasta vizând ambele segmente ale pieţei muncii: angajator şi absolvent.

Subvenţiile acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor de învăţământ , diferenţiate în funcţie de nivelul studiilor absolvite de cel angajat, au avut un aport important la ocuparea tinerilor înregistraţi în evidenţele agenţiei.

Utilizarea tuturor mijloacelor de informare în masă cu privire la măsurile active destinate tinerilor, informarea şi consilierea privind cariera elevilor din anii terminali de studii, bursa locurilor de muncă destinată absolvenţilor au făcut posibilă angajarea a 34.449 absolvenţi, ceea ce înseamnă 36.09 % din numărul celor înregistraţi (95.449 absolvenţi), după cum urmează:

· 16.414 absolvenţi (47.64 %) prin încheierea de contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată, prin subvenţionarea locului de muncă;

· 18.035 (52.35 %) absolvenţi prin încheierea de contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată dar fără subvenţionarea locului de muncă;

Din cei 16.414 absolvenţi angajaţi prin măsura de subvenţionare a locului de muncă, 3.284 sunt absolvenţi de gimnaziu sau de şcoli de arte şi meserii; 5.964 sunt absolvenţi de învăţământ secundar superior sau învăţământ postliceal şi 7.166 sunt absolvenţi de învăţământ superior.

Cel mai mare procent de ocupare a tinerilor absolvenţi înregistraţi s-a realizat în judeţele: Arad (96.23 %), Timiş (79.91%), Cluj (78.93%), Sibiu (60.90%), Dolj (57.04%), unde există centre universitare puternice, iar cel mai mic, în judeţele: Teleorman (21.68%), Bacău (22.75%), Brăila (23.19%).

O contribuţie importantă la încadrarea în muncă a absolvenţilor a fost organizarea, la nivel naţional, în data de 22 septembrie 2006, a Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi , care a fost organizata sub egida Anului european al mobilitatii fortei de munca.

Din totalul celor 33.636 participanţi la bursă au fost selectaţi în vederea încadrării în muncă 14.165 absolvenţi, din care 4.549 au fost ocupaţi în muncă.

Începând cu anul 2006, tinerii absolvenţi de învăţământ care se încadrează în muncă cu program normal de lucru si pentru o perioada mai mare de 12 luni primesc o prima neimpozabila, egala cu un salariu de baza minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la data angajării.

În anul 2006, au beneficiat de astfel de prime de încadrare 5.429 absolvenţi de învăţământ.

III.1.4. Acordarea de credite în condiţii avantajoase

Deşi măsura de stimulare a ocupării prin acordarea de credite din bugetul asigurărilor pentru şomaj nu mai are aceeaşi atractivitate ca în anii aneriori, din cauza evoluţiei de pe piaţa dobânzilor bancare, agenţia a contribuit la iniţierea şi dezvoltarea de afaceri care au condus la crearea de noi locuri de muncă în economia naţională. Pe seama creditelor acordate în scopul creării de noi locuri de muncă cu dobândă avantajoasă, în anul 2006, au fost încadrate în muncă 2.018 persoane, din care 1.234 din rândul şomerilor. În judeţele cu rată înaltă a şomajului, prin acordarea de credite cu dobândă de 25% din dobânda de referinţă a Băncii Naţionale, au fost încadrate pe locurile de muncă nou create 1.343 persoane, ceea ce reprezintă 66,55% din totalul persoanelor ocupate prin această măsură activă la nivelul întregii ţări.

Cele mai multe locuri de muncă ocupate în urma acordării creditelor s-au înregistrat în judeţele: Bacău (189), Hunedoara (154), Galaţi (110), Călăraşi (107), Buzău (104) şi municipiul Bucureşti( 185).

Este relevant că în ceea ce priveşte structura valorică a creditelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă, balanţa înclină în favoarea productiei - 73,42% din valoarea totală acordată, în timp ce serviciile înregistrează un procent de 22,85%, iar turismul 3,73%.

III.1.5. Încadrarea în muncă a şomerilor înainte de expirarea perioadei de indemnizare
În scopul prevenirii şomajului de lungă durată şi stimulării şomerilor de a se încadra în muncă înainte de expirarea perioadei de indemnizare, s-au asigurat resursele financiare necesare acordării de alocaţii pentru 28.014 şomeri, din care 11.770 femei.

Structura pe grupe de vârstă a persoanelor beneficiare de alocaţii pentru încadrarea înainte de expirarea indemnizaţiei de şomaj se prezintă astfel:

· 1.973 persoane au vârsta mai mică de 25 ani;

· 5.931 persoane au vârsta cuprinsă între 25-35 ani;

· 9.684 persoane au vârsta cuprinsă între 35-45 ani;

· 10.426 persoane au vârsta de peste 45 ani.

Această măsură s-a dovedit mai eficientă la persoanele aparţinând grupelor de vârstă între 35 - 45 ani şi peste 45 de ani ceea ce demonstrează că persoanele mai în vârstă sunt mai interesate să se angajeze cât mai repede după găsirea locului de muncă.

Cei 28.014 şomeri încadraţi în muncă prin această măsură de stimulare a ocupării reprezintă 15,7% din numărul mediu anual al şomerilor indemnizaţi, respectiv 9.9% din totalul celor 282.783 şomeri încadraţi în muncă pe perioadă nedeterminată

Încadrarea în muncă a persoanelor cu vârsta de peste 45 ani sau şomeri unici susţinători ai familiilor monoparentale

Şomajul în rândul persoanelor cu vârsta de peste 45 ani sau şomeri unici susţinători ai familiilor monoparentale continuă să constituie una din problemele stringente ale pieţei forţei de muncă.

În anul 2006 au fost încadrate în muncă 92.555 persoane cu vârsta de peste 45 ani sau unici întreţinători de familie, din care 21.323 persoane prin acordarea de subvenţii angajatorilor care încadrează persoane din aceste categorii (20.334 cu vârsta de peste 45 ani şi 989 unici susţinatori ai familiilor monoparentale).

După durata contractelor individuale de muncă, structura persoanelor încadrate din această categorie se prezintă astfel:

· 69.189 persoane cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, fără subvenţionarea locului de muncă;

· 23.366 persoane au fost angajate cu contract de muncă pe perioadă determinată.

III.1.6. Încadrarea în muncă prin stimularea mobilităţii forţei de muncă
Mobilitatea geografică este stimulată prin acordarea de prime de incadrare sau de instalare, după caz. Aceasta poate fi o soluţie pentru acoperirea deficitelor de forţă de muncă din anumite zone, regiuni şi sectoare de activitate. Cu toate acestea, stimularea mobilităţii geografice privită din perspectiva ocupării unui loc de muncă nu produce efecte spectaculoase, motivele fiind dintre cele mai variate: salarii reduse, posibilităţi limitate de a găsi o locuinţă, mentalitatea înrădăcinării în vatra satului etc.

Cu toate că au existat posibilităţi de finanţare pentru un număr de cel puţin 4.180 persoane, cât a fost prevăzut prin program a fi ocupate prin această măsură, numai 3.626 persoane au fost ocupate în muncă prin acordarea de prime de mobilitate, astfel: 1.780 persoane ca urmare a încadrării într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km de localitatea unde au avut domiciliul, iar 1.836 persoane care, ca urmare a angajării lor, şi-au schimbat domiciliul.

Din punct de vedere al vârstei, măsura a avut aproape acelaşi efect, beneficiarii acestei măsuri active grupându-se după cum urmează:

· 805 persoane au vârsta sub 25 ani;

· 925 persoane au vârsta cuprinsă între 25 şi 35 ani;

· 972 persoane au vârsta cuprinsă între 35 şi 45 ani;

· 924 persoane au vârsta peste 45 ani.

III.1.7. Încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap
Prin aplicarea complexului de măsuri active prevăzute pentru promovarea includerii sociale a persoanelor cu handicap apte de muncă, s-a reuşit încadrarea în activitate a 775 persoane, din care 186 persoane prin măsura de acordare de subvenţii angajatorilor. O contribuţie importantă a avut-o şi activitatea desfăşurată în cadrul celor 8 centre de mediere şi consiliere a persoanelor cu dizabilităţi înfiinţate în cadrul proiectului "Servicii de consiliere pentru persoanele cu dizabilităţi" cu finanţare BIRD (RO 4616).

Ponderea persoanelor cu handicap încadrate în muncă pe perioadă nedeterminată în totalul persoanelor cu handicap încadrate în muncă este de 68,25 %.

Dificultăţile de integrare a persoanelor cu handicap sunt deosebit de variate, acestea fiind în principal legate de: accesibilităţile pe care trebuie să le asigure comunitatea şi angajatorii, adaptările locului de muncă de către angajatori; de mentalităţile legate de utilizarea acestor persoane în activităţi lucrative, mai curând anagajatorii fiind dispuşi să achite penalităţile prevăzute de lege în cazul neîncadrării de persoane cu handicap.

III.1.8. Acordarea serviciilor de asistenţă şi consultanţă pentru începerea unei activităţi independente
În contextul politicii de încurajare a accesului la activităţile antreprenoriale, agenţia a acţionat, fie prin efort propriu fie prin intermediul furnizorilor de servicii specializate, în direcţia acordării serviciilor de asistenţă şi consultanţă gratuită pentru iniţierea de către şomeri a unei activităţi pe cont propriu.

În anul 2006, aceste servicii au fost accesate, la solicitare, de 17.762 persoane.

Numărul celor care au reuşit să demareze o activitate sau afacere pe cont propriu ca urmare a serviciilor de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri, a fost de 633 persoane (250 femei), cu mult sub planificarea pentru anul 2006. Acest fapt este cauzat în principal de faptul că oferta furnizorilor de consultanţă şi asistenţă în afaceri este una modestă şi concentrată mai ales în zonele marilor oraşe în care rata şomajului este, de regulă, mică, dar şi de incapacitatea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă de a iniţia şi de a desfăşura activităţi pe cont propriu (fapt fiind justificat şi de structura şomerilor din evidenţele agenţiei după nivelul de educaţie şi calificare).

III.1.9. Ocuparea temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor pentru executarea de lucrări şi activităţi de interes pentru comunităţile locale
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sprijină comunităţile cele mai afectate de şomaj prin implementarea programelor al căror scop este ocuparea temporară a şomerilor în servicii de dezvoltare locală.

În anul 2006, au fost încadrati în muncă pe perioadă determinată, în cadrul unor astfel de programe, 56.442 şomeri, din care 9.179 (16.26 %) pe o perioadă de minimum 6 luni.

Prin această măsură, cele mai multe locuri de muncă au fost ocupate în judeţele: Buzău (5.779), Caraş Severin (3.898), Iasi (3.590), Botosani(3.356), Vaslui (2817), Cluj (2259), Vâlcea (2.076).

Din numărul persoanelor încadrate prin programele de ocupare temporară a forţei de muncă 30%, respectiv 16.950 persoane, aparţin categoriilor de persoane cu dificultăţi reale de reintegrare pe piaţa muncii, astfel: 11.329 şomeri de lungă durată, 5.570 romi, 17 persoane cu handicap, 31 persoane din rândul absolvenţilor de peste 18 ani postinstituţionalizaţi şi 3 persoane eliberate din detenţie.

În localităţile din zonele declarate defavorizate au fost ocupaţi temporar 9.542 şomeri, ceea ce reprezintă 16,91 % din totalul şomerilor încadraţi la nivel naţional.

În aceste localităţi, ocuparea temporară în servicii de interes comunitar a constituit atât o alternativă pentru şomerii care au reale probleme de reinserţie pe piaţa muncii şi de mobilitate profesională, cât şi o contribuţie, este adevărat că pe perioadă limitată în timp, la prevenirea şomajului de lungă durată şi obţinerea unor venituri din muncă necesare susţinerii cheltuielilor necesare traiului. Totodată, a contribuit la reducerea fenomenului de sezonalitate privind forţa de muncă determinat de unele activităţi economice.

III.1.10. Medierea muncii

Prin serviciile de mediere au fost încadrate în muncă 897.503 persoane, din care 368.620 femei.

Activitatea de mediere a muncii a fost susţinută în mod evident, şi de organizarea, burselor de muncă.

Anul 2006 a fost primul an în care s-a asigurat flexibilizarea acestei măsuri, prevăzută în Programul de Guvernare, de a se organiza doar două burse generale la nivel naţional (pentru toate categoriile de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă şi pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ) şi oricâte alte burse sunt necesare, la nivel local.

În afara celor două burse generale au fost organizate burse speciale pentru romi şi pentru tinerii care au părăsit sistemul de protecţie a copilului. La nivel local au fost organizate, la cererea pieţei, burse pentru: femei, diverse meserii (confecţionerii în textile, sticlarii, funcţionarii publici, constructorii, marochinerii, lucrătorii în comerţ, asistent medical, prelucrător lemn) şi sectoare de activitate, disponibilizaţi colectiv, persoane cu handicap.

Prin intermediul burselor locurilor de muncă organizate în anul 2006, au fost ocupate 25.355 persoane.

În scopul apropierii de beneficiarii de servicii din categoria persoanelor de etnie romă, precum şi a persoanelor din mediul rural agenţia a continuat acţiunile de informare şi oferire a serviciilor specifice, direct în cadrul comunităţilor, prin intermediul caravanelor ocupării forţei de muncă, acţiune iniţiată în anul 2005.

Rezultatele înregistrate în anul 2006 ca urmare a desfăşurării acestei acţiuni se prezintă, sintetic, astfel:

· Caravana ocupării pentru romi

În cadrul activităţii intitulate Caravana ocupării pentru romi, au fost efectuate 3.536 deplasari in 2903 comunităţi de romi, la care au participat 70.971 persoane de etnie romă.

Au fost înscrise în baza de date 27.207 persoane, din care femei: 10.273, reuşindu-se încadrarea în muncă a unui număr de 4.219, din care 1.188 femei.

· Caravana ocupării în mediul rural

Ca urmare a vizitelor în 2.649 sate, au fost identificate 29.788 locuri de muncă, au fost înscrise în evidenţe 67.082 persoane, dintre acestea un umăr important aparţinând unor categorii cu dificultăţi de integrare, ca de ex.: persoane fară loc de munca de peste 12 luni - 16.640, persoane cu dizabilităţi - 47; persoane de etnie roma - 15.302 persoane, din care 5.915 femei, tineri postinstituţionalizaţi - 551.

Au fost ocupate 20.646 persoane, alte 40.826 persoane fiind înscrise în măsuri de stimulare a ocupării.

III.2. Acompaniament social personalizat acordat tinerilor supuşi riscului marginalizării sociale
În anul 2006, pentru asigurarea acompaniamentului social personalizat prevăzut de Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale au fost încheiate 1.980 contracte de solidaritate şi au fost identificaţi 879 angajatori de inserţie.

Pe parcursul anului 2006 au fost mediate şi consiliate profesional 4.075 persoane din rândul categoriilor de tineri supuşi riscului margibalizării.

Au fost încadrate în muncă 1.705 persoane (din care 1.601 pe perioadă nedeterminată), astfel: 265 tineri proveniţi din centrele de plasament şi centrele de primire a copilului din cadrul serviciilor publice specializate şi al organismelor private autorizate în domeniul protecţiei copilului (15,5%); 96 tineri singuri cu copii în întreţinere (5,6 %);264 tineri familişti cu copii în întreţinere (15,5 %);261 tineri familişti fără copii în întreţinere (15,3 %);5 tineri familişti care au executat pedepse privative de libertate (0,3 %); 814 persoane aparţinând altor categorii de tineri aflaţi în dificultate (47,7 %).

Un aport deosebit la încadrarea persoanelor supuse marginalizării sociale a avut-o şi bursa locurilor de muncă pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului, organizată în cursul trimestrului IV al anului 2006.

Această bursă a fost organizată în 39 de agenţii judetene pentru ocuparea forţei de muncă şi a municipiului Bucureşti. La nivel naţional s-au prezentat 838 agenţi economici care au oferit 11.245 locuri de muncă. Au participat 6.053 persoane, 1.169 dintre acestea fiind selectate în vederea încadrării, iar 282 tineri care au părăsit sistemul de protecţie a copilului au fost ocupaţi în muncă.

III.3. Măsuri active finanţate din împrumutul BIRD RO 4616
Prin Programul pentru redistribuirea forţei de muncă, cofinanţat din împrumutul BIRD RO 4616, în anul 2006 s-au perfectat 73 contracte de măsuri active, din care:

· 49 contracte au fost încheiate pentru implementarea măsurilor active de combatere a şomajului în beneficiul personalului civil disponibilizat;

· 24 contracte au fost încheiate pentru implementarea măsurilor active de combatere a şomajului în beneficiul personalului disponibilizat din unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale.

Din totalul celor 73 contracte încheiate, 37 contracte au fost finalizate, 36 contracte fiind în derulare, urmând să se finalizeze în anul 2007.

În cadrul contractelor încheiate şi finalizate în anul 2006, au fost cuprinse în măsuri active un număr total de 1.956 persoane, dintre acestea 385 persoane fiind încadrate în muncă la finalizarea programelor.

În anul 2006 a incetat finantarea pentru serviciile de incubator de afaceri de la Plopeni- judeţul Prahova, Iasi- judeţul Iasi,Timisoara - judeţul Timis si Sibiu - judeţul Sibiu. Urmând ca activităţile să fie susţinute fie prin autofinantare, fie prin atragerea de fonduri din surse diverse, inclusiv externe.

III.4. Măsuri de prevenire a şomajului
În scopul atenuării tensiunilor sociale create de starea de nesiguranţă şi nelinişte generate de pierderea locului de muncă, pentru persoanele ameninţate de riscul de a deveni şomeri fie ca urmare a restructurărilor unor activităţi economice, fie datorită unor cauze personale, agenţiile judeţene au oferit servicii de preconcediere, în condiţiile legii.

La nivel naţional, în anul 2006, au fost înfiinţate şi au funcţionat:

Ø 95 comitete de sprijin pentru salariaţii care urmau să fie disponibilizaţi, format din reprezentanţi ai angajatorilor şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale reprezentative;

Ø 68 centre de tranziţie care să ofere un cadru organizat pentru acordarea în mod rapid a serviciilor de preconcediere.

În baza unui acord de parteneriat cu SC PETROM SA, au fost înfiinţate 15 centre de tranziţie, dispersate în teritoriu în funcţie de unităţile companiei care au intrat în proces de restructurare şi ca urmare au rezultat disponibilizări colective.

La nivel naţional, numărul participanţilor la fiecare tip de serviciu de preconcediere se prezintă astfel :

· 31.897 persoane au participat la sesiunile de informare privind prevederile legale referitoare la protecţia şomerilor şi acordarea serviciilor de ocupare şi de formare profesionalã;

· 37.896 persoane au participat la serviciile de asistenţă în vederea plasării pe locurile de muncă vacante ;

· 31.416 persoane au participat la instruirea în modalităţile de căutare a unui loc de muncă;

· 1658 persoane au fost reorientate profesional.

Ca urmare a implementării serviciilor de prevenire a şomajului: 376 persoane au fost reîncadrate în muncă la 30 de zile de la data disponibilizării, 613 persoane au fost cuprinse, după disponibilizare, la cursuri de calificare/recalificare şi 15 persoane şi-au înfiinţat o afacere la 60 de zile de la încheierea serviciilor de consultanţă la care au participat.

CAPITOLUL IV. REALIZAREA INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ PREVĂZUŢI PENTRU ANUL 2006

Performanţele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă şi responsabilitatea realizării programelor de ocupare şi formare profesională s-au evaluat şi în anul 2006, pe bază de indicatori de performanţă, care reflectă eficienţa şi rezultatele efortului pe linia ocupării şi aspectele calitative ale activităţii lor. Indicatorii de performanţă au fost stabiliţi prin Contractul angajament încheiat între Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Indicatorii astfel stabiliţi au stat la baza semnării contractelor angajament dintre Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Realizarea indicatorilor de performanţă pentru anul 2006 se prezintă sintetic în tabelul de mai jos:

Denumire indicatori:
Programat

pe anul 2006
Realizat

31.12.2006

Indicatori cu evaluare lunară (cumulat):

1) Gradul de ocupare a locurilor de muncă prin efortul propriu al ANOFM

65%

72,92%

2) Gradul de ocupare a persoanelor în căutare de loc de muncă
25%
42,04%

3) Rata de ocupare a tinerilor absolvenţi înregistraţi
30%

36,11%

4) Rata de participare a şomerilor în cursuri de formare profesională

Media pe ţară: 8%

(diferenţiat pentru AJOFM/AMOFM)
11,50%

5) Ponderea şomerilor din mediul rural cuprinşi în cursuri de formare profesională în stocul mediu lunar al şomerilor din mediul rural
Media pe ţară: 4%

(diferenţiat pentru AJOFM/AMOFM)
8,91%

6) Ponderea şomerilor din mediul rural cuprinşi în cursuri de formare profesională în total şomeri cuprinşi în cursuri de formare profesională

30%

44,49%

7a) Rata de participare în măsuri active de stimulare a ocupării a şomerilor tineri de lungă durată
Media pe ţară: 15%

(diferenţiat pentru AJOFM/AMOFM)

19,01%

7b) Rata de participare în măsuri active de stimulare a ocupării a şomerilor adulţi de lungă durată
Media pe ţară: 15%

(diferenţiat pentru AJOFM/AMOFM)

13,37%

Indicatori cu evaluare la finele anului:

10a) Gradul de prevenire a şomajului de lungă durată pentru şomeri tineri
< 50%
80,99%

10b) Gradul de prevenire a şomajului de lungă durată pentru şomeri adulţi
< 50%
86,63%

11) Ponderea persoanelor ocupate prin bursele locurilor de muncă organizate, în totalul persoanelor ocupate prin serviciile de mediere
4%
6,51%

Dintre toţi indicatorii de performanţă prevăzuţi pentru anul 2006, la nivel naţional, numai indicatorii rata de participare în măsuri active de stimulare a ocupării a şomerilor adulţi de lungă durată şi gradul de prevenire a şomajului de lungă durată pentru şomeri tineri şi adulţi nu au fost realizaţi la nivelul stabilit prin contractul angajament.

În luna ianuarie 2007 au fost negociaţi cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei indicatorii de performanţă pentru anul 2007, care au stat la baza încheierii contractului de performanţă managerială.

CAPITOLUL V. PROIECTE ALE AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ FINANŢATE DIN FONDURI EXTERNE

Proiectele finanţate din fonduri externe au vizat întărirea capacităţii instituţionale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă în următoarele domenii importante:

Ø consiliere pentru persoanele cu dizabilităţi;

Ø stimularea iniţiativelor private şi dezvoltarea afacerilor prin acordarea de micro-credite;

Ø adaptarea indicatorilor statistici ai pieţei muncii la nivelul UE;

Ø colaborarea cu servciile publice de ocupare europene;

Ø dezvoltarea unui sistem de instruire pentru personalul propriu.

Ø Proiectul "Servicii de consiliere pentru persoanele cu dizabilităţi" se derulează în baza împrumutului acordat de către Banca Mondială (Ro 4616); a demarat în anul 2004 şi se va finaliza la mijlocul anului 2008.

Scopul proiectului este, pe de o parte, dezvoltarea capacităţii agenţiilor de ocupare de a furniza servicii de consiliere şi mediere persoanelor cu dizabilităţi, prin înfiinţarea a 8 centre pilot de consiliere, pliate pe cele 8 regiuni de dezvoltare, iar pe de altă parte, sporirea şanselor de ocupare ale persoanelor cu dizabilităţi din România prin asistenţă persoanlizată acordată atât persoanelor cu dizabiltăţi , cât şi angajatorilor.

Pe parcursul anului 2006 s-au realizat următoarele activităţi principale:

· îmbunătăţirea colaborării, la nivel local, între diferite instituţii publice sau private care desfăşoară activităţi legate de protecţia persoanelor cu dizabilităţi;

· participarea la 8 acţiuni ale campaniei naţionale de informare si conştientizare a opiniei publice cu privire la persoanele cu handicap, implementată de Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap;

· finalizarea cursului de interpret de limbaj mimico-gestual pentru un număr de 16 persoane atât din cadrul centrelor pilot, cât şi din cadrul CRFPA şi sustinerea examenului de absolvire, gadul de promovare fiind de 100%;

· preselecţia a încă 8 agenţii teritoriale ca potenţiale centre de mediere şi consiliere a persoanelor cu handicap, în vederea multiplicării experienţei din centrele deja existente.

Ø Proiectul "Fonduri de micro-creditare", care a început în anul 2005, se derulează în cadrul proiectului Dezvoltarea Sectorului Social, în baza împrumutului BIRD Ro 4616 şi urmează să se finalizeze în anul 2008. Suma prevăzută pentru acordarea de micro-credite în vederea susţinerii ocupării este de 12 mil USD.

Programul de microcredite se adresează persoanelor fizice care vor să dezvolte o mică afacere, asociaţiilor familiale şi microîntreprinderilor, fiind complementar cu programul de acordare de credite cu dobândă avantajoasă din bugetul asigurărilor pentru şomaj conform Legii nr. 76 /2002 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru fiecare euro regiune a fost stabilit un fond de micro-credite in valoare de 1 mil. Euro.

În anul 2006 au fost acordate un numar de 799 microcredite in valoare totala de 4.683.184 USD, situaţia pe regiuni fiind următoarea:

- Regiunea 7- Centru - 201 microcredite, in valoare de 792.400 USD;

- Regiunea 2 Sud-Est - de 100 microcredite, in valoare de 1.168.400 USD;

- Regiunea 5 Vest - 176 microcredite, in valoare de 544.350 USD;

- Regiunea 3 Sud in care s-au acordat un nr. de 145 microcredite, in valoare de 770.150 USD;

- Regiunea 6 Nord-Vest - 110 microcredite, in valoare de 611.384 USD;

- Regiunea 1 Nord-Est - 44 microcredite, in valoare de 560.500 USD;

- Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov - 23 microcredite, in valoare de 236.000 USD.

Rezultatul acordării de microcredite s-a materializat în susţinerea, consolidarea a 1700 locuri de muncă deja existente în economie şi crearea a 63 de noi locuri de muncă.

Ø Proiectul de înfrăţire instituţională (twinning light) cu Institutul de statistică al Regatului Danemarcei "Suport pentru Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în vederea adaptării indicatorilor statistici ai pieţei muncii la cei folosiţi la nivelul UE" s-a născut dintr-o necesitate reală susţinută mai ales cu prilejul elaborării rapoartelor anuale de progrese fată de situaţia consemnată în Documentul comun de evaluare a priorităţilor de ocupare a forţei de muncă în România (JAP).

Proiectul a început în 28 iunie 2005 şi s-a finalizat în 27 februarie 2006. Pentru desfăşurarea corespunzătoare a proiectului, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a avut ca parteneri: Institutul National de Statistica din Romania, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Educatiei si Cercetarii, actori importanti in dezvoltarea statisticilor şi politicilor referitoare la piata muncii.

În cadrul proiectului s-au realizat trei activităţi majore:

· analiza indicatorilor calculaţi în prezent şi verificarea procedurii de colectare şi prelucrare a acestora,

· identificarea indicatorilor care nu sunt calculaţi în prezent, precum şi activităţile şi adaptările de care este nevoie pentru a putea calcula aceşti indicatori,

· dezvoltarea unui plan de actiune pentru adaptarea sistemului de indicatori statistici.

Concluziile exprimate de expertii danezi la finalizarea proiectului au fost:

· România este deja la acelaşi nivel cu multe alte State Membre în ceea ce priveşte calcularea indicatorilor privind piaţa muncii;

· este necesar efortul agenţiei în vederea realizării:

- unui nivel ridicat al detaliilor in rapoartele lunare primite la nivel national, din partea agentiilor judetene. Toate rapoartele trebuie să se bazeze pe codul numeric personal;

- unei baze de date de tip longitudinal, existente la nivel central, bazată pe codul numeric personal, prin integrarea bazelor de date aparţinând celor 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti şi înfiinţarea unei baze de date centrale care să cuprindă informaţii detaliate la nivelul fiecărui individ.

Ø Proiectul Phare de asistenţă tehnică „Îmbunătăţirea securităţii sociale a lucrătorilor migranţi" (iniţiat de MMSSF şi lansat în iunie 2006), cu asistenţă din partea Ministerului Afacerilor Sociale şi Ocupării din Olanda.

Din perspectiva ANOFM, obiectivul general al proiectului este pregătirea, în vederea realizării coordonării sistemelor de asigurări pentru şomaj pentru persoanele care se deplasează în interiorul UE în scop de muncă. Pregătirea are în vedere atât aspectul instruirii personalului cu responsabilităţi în aplicarea Regulamentelor (CEE) 1408/71 şi 574/72 referitoare la prestaţia de şomaj, cât şi dotarea cu echipamente şi a unui soft IT pentru înregistrarea în baza de date a ANOFM a formularelor europene şi a drepturilor de la indemnizaţia de şomaj conform regulamentelor comunitare.

În anul 2006, au fost formaţi 6 formatori, instruiţi 84 funcţionari, câte doi din fiecare agenţie judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă şi a municipiului Bucureşti şi s-au elaborat specificaţiile tehnice pentru dotarea ANOFM cu echipamente şi soft specifice.

Ø Proiectul „Dezvoltarea Vieţii Active", lansat în anul 2004 şi finalizat în anul 2006, a fost finanţat de Guvernul Suedez. ANOFM a participat, în cadrul acestui proiect, la activităţi de colaborare pe următoarele teme:

· Analize şi prognoze privind piaţa muncii: dezvoltarea de analize şi prognoze privind piaţa muncii.

În cadrul acestei componente Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a realizat un studiu pilot, la nivelul judeţului Argeş, privind prognoza pieţei muncii locale, prin aplicare de chestionare la angajatori, pe bază de eşantionare, şi repetarea acestuia la 6 luni. Proiectul a fost extins şi la nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Vest.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă doreşte extinderea prognozelor de piaţa muncii la nivel naţional prin externalizarea activităţii de eşantionare, chestionare, evaluare în cadrul programării secoriale, în cadrul axei 4 „ Modernizarea serviciului public de ocupare".

· Programe pentru piaţa muncii:

- lucrul cu grupuri de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă;

- metode de lucru axate pe soluţii;

- evaluarea programelor privind piaţa muncii;

- înfiinţarea unei unităţi de consiliere;

- planuri individuale de acţiune.

În cadrul acestei componente reprezentanţi ai agenţiei, de la nivel naţional şi local, au participat la mai multe seminarii de lucru cu reprezentanţi ai altor servicii publice de ocupare din UE şi Bulgaria, care au constituit schimburi reale de experienţă în domeniile specificate.

Ø Proiectul „Serviciile publice şi private: către un sistem pentru asigurarea calităţii", a fost iniţiat de Ministerul Muncii şi Politicilor Sociale din Italia şi finanţat de Comisia Europeană şi se va finaliza în primăvara anului 2007. Proiectul, care are ca parteneri Serviciile Publice de Ocupare din 7 ţări - Italia, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, România şi Slovacia, şi are drept scop elaborarea unui set de linii directoare privind sistemul de asigurare a calităţii totale în ce priveşte selecţia, evaluarea şi monitorizarea serviciilor private de ocupare, a prilejuit şi participarea activă a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă la o serie de activităţi.

Ø Proiectul de înfrăţire instituţională cu Ministerul Muncii şi Afacerilor Sociale din Italia, prin serviciul public de ocupare din Regiunea Veneto -Veneto Lavoro - Sprijin pentru întărirea capacităţii instituţionale a ANOFM, prin dezvoltarea unui sistem de instruire pentru personalul propriu a avut ca obiectiv general crearea unui sistem de formare profesională a personalului din cadrul ANOFM.

Proiectul s-a derulat în perioada 15 iulie 2004 - 15 martie 2006.

În cadrul proiectului s-a prevăzut înfiinţarea unui centru naţional propriu de formare profesională al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la Râşnov în judeţul Braşov, precum şi realizarea unui sistem integrat de formare profesională a personalului propriu pe baza evaluării necesarului de pregătire.

În anul 2006 în cadrul proiectului s-au desfăşurat 4 instruiri pentru un număr de 380 participanţi de la nivel central şi local: 320 de funcţionari publici care lucrează direct cu publicul şi 60 de directori.

După finalizarea proiectului eforturile ANOFM s-au canalizat pe două direcţii:

· reabilitarea sediului centrului astfel încât activitatea de formare profesională a centrului să se poată desfăşura în condiţii optime. Majoritatea lucrărilor au fost desfăşurate pe parcursul anului 2006, urmand ca în prima parte a anului 2007 acestea să fie finalizate şi centrul să-şi înceapă activitatea propriu zisă;

· dezvoltarea instrumentelor necesare pentru buna organizare şi funcţionare a centrului. În acest sens s-au realizat următoarele:

§ a fost suplimentat numărul formatorilor - la 57 persoane - astfel încât să se asigure necesarul pentru activitatea de formare profesională;

§ au fost identificate 33 de module pentru care este nevoie de pregătire profesională şi a început procesul de elaborare a materialelor şi suporturilor de curs;

§ au fost formaţi 60 de tutori în vederea sprijinirii activităţii formatorilor cât şi pentru îndrumarea cursanţilor pe timpul desfasurării activităţilor practice la locul de muncă.

Prin prevederile Legii nr.202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi ale Hotărârii Guvernului nr.1610/2006 privind aprobarea statutului ANOFM, Centrul, având personalitate juridică, administrează fondurile prevăzute şi, cu un număr de 15 posturi, va funcţiona conform nevoilor ANOFM.

CAPITOLUL VI. BUGETUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ

Volumul veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj, precum şi structura acestora, pe capitole şi subcapitole la venituri şi pe destinaţii la cheltuieli, au fost aprobate prin Legea nr. 380/2005 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006, fiind modificate ulterior în două rânduri, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2006, respectiv prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2006 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006.

În forma sa definitivă, bugetul a prevăzut un volum al veniturilor în valoare de 2.296.114.000 lei, cu 5,04 puncte procentuale mai mari decât cele realizate în anul precedent, iar pentru cheltuieli suma de 1.753.598.000 lei, cu 14,24 puncte procentuale peste nivelul celor realizate în anul precedent, stabilindu-se astfel ca, la încheierea exerciţiului financiar 2006, rezultatul acestuia să se concretizeze într-un excedent în valoare de 542.516.000 lei, respectiv 83,34% din excedentul realizat în exerciţiul bugetar 2005.

VI.1. Execuţia bugetului asigurărilor pentru şomaj
Execuţia bugetară, faţă de prevederile definitive, stabilite prin bugetul rectificat, se prezenta, la data de 31.12.2006, astfel:

Indicator
Program
Realizat
%

Venituri
2.307.584.920
2.203.073.061
95.47

Cheltuieli
1.753.598.000
1.502.877.473
85.70

Excedent
553.986.920
700.195.588
126.39

Bugetul, în ultima sa formă, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2006 a prezentat un volum al veniturilor care nu a putut fi realizat. Cu toate acestea, excedentul programat pentru finele anului bugetar a fost depăşit cu 26,39 puncte procentuale.

Putem afirma astfel că, în general, procesul bugetar în domeniul asigurărilor pentru şomaj s-a înscris în coordonatele unei abordări realiste, în concordanţă cu contextul macroeconomic şi cu priorităţile Guvernului privind: menţinerea deficitului de cont curent în limite sustenabile; consolidarea veniturilor bugetare în vederea asigurării resurselor financiare necesare susţinerii angajamentelor de cheltuieli cu care România urmează să se confrunte în anii care urmează; stimularea creşterii durabile şi asigurarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune.

Trebuie menţionat că în anul 2006, potrivit legii bugetare anuale, nivelul contribuţiilor sociale la bugetul asigurărilor pentru şomaj a fost stabilit la 2,5% pentru contribuţia datorată de angajatori şi persoanele juridice şi fizice asimilate acestora, 1% pentru cea datorată de salariaţi şi 3.5% pentru cea datorată de persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj.

Pe fondul celor prezentate, se constată că bugetul asigurărilor pentru şomaj nu a întâmpinat dificultăţi privind capacitatea sa de a asigura resursele necesare finanţării în bune condiţii a tuturor activităţilor prevăzute în programele de ocupare şi de formare profesională, precum şi pe cele de funcţionare a sistemului şi de gestionare a fondului, putându-se finanţa inclusiv sarcinile suplimentare ce i-au revenit.

VI.2. Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj
Aşa cum s-a menţionat, cheltuielile efectuate în anul 2006, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, s-au situat sub nivelul celor prevăzute în urma rectificării bugetare. Astfel, din suma alocată, respectiv 1.753.598.000 lei, cheltuiala efectivă a reprezentat 88,03%, adică 1.543.664.628 lei.

Nerealizarea volumului programat al cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj, nu a semnificat o restrângere a resurselor alocate, ci s-a datorat reducerii substanţiale a numărului de beneficiari ai măsurilor de protecţie socială, în principal, pe seama scăderii numărului şomerilor indemnizaţi cu 5,65% faţă de anul anterior, precum şi temporizării concedierilor colective, în anul 2006 fiind înregistrată cea mai mică rată a şomajului. În acest context, trebuie precizat că în luna august 2006, numărul şomerilor indemnizaţi a fost de 446 484 persoane, cel mai scăzut din ultimii ani.

În anul 2006, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, a fost finanţat un întreg complex de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, deja prezentat în capitolele anterioare ale prezentului Raport de activitate.

Este de menţionat că deşi, în valoare absolută, cheltuielile pentru realizarea măsurilor active s-au menţinut, în anii 2003 - 2006, la un nivel de aproape 10 ori mai mare decât în anul de bază al perioadei de referinţă, ponderea acestora în PIB a înregistrat o curbă uşor descendentă, cauzată de ritmul de creştere mai accentuat al PIB-ului( 0,16% în 2003, 0,13% în 2004, 0,11% în 2005 şi 0,09% în 2006).

Ponderea cheltuielilor cu măsurile active în totalul cheltuielilor finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, a fost în anul 2006 de 19,57%.

Pe ansamblu, situaţia cheltuielilor finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în vederea realizării măsurilor active pentru ocuparea forţei de muncă, se prezintă astfel:

Mãsura activã
Prevederea bugetară definitivă
Execuţia bugetară

la 31.12.2005

%

Formare profesională
32.778.000
25.330.926
77,28

Stimularea angajării absolvenţilor

159.712.000
64.774.996

98,97

Stimularea angajării înainte de expirarea perioadei de şomaj

12.478.289

Stimularea mobilităţii forţei de muncă
5.633.631

Stimularea angajării de şomeri aparţinând unor categorii defavorizate

75.182.380

Programe pentru ocuparea temporară a forţei de muncă

89.052.000

83.417.457

93,67

Masuri active pentru combaterea şomajului (consultanţă şi asistenţă în carieră)

2.500.000

2.077.013

83,08

Servicii de preconcediere colectivă
1.335.000
993.144
74,39

Împrumuturi cu dobândă avantajoasă pentru IMM-uri

24.058.000

23.689.478

98,47

Total
309.435.000
293.577.314
94,87

Faţă de situaţia prezentată, rezultă o îmbunătăţire considerabilă, faţă de anul anterior, a gradului de utilizare a sumelor alocate pentru măsurile active, respectiv 94,87%, comparativ cu 82,30% în 2005.

Totodată, se constată că, potrivit noii clasificaţii a indicatorilor privind bugetul asigurărilor pentru şomaj, conform anexei nr. 4 la Ordinul nr. 1954/2005 al ministrului finanţelor publice, începând cu anul 2006 o parte dintre tipurile de măsuri active finanţate din bugetul avut în vedere nu mai sunt prevăzute distinct în cadrul acestuia.

Cu toate acestea, la întocmirea contului de execuţie anual, în scopul asigurării unei baze de comparaţie cu anii anteriori, s-a menţinut, neoficial, vechea clasificaţie bugetară.

În aceste condiţii, trebuie precizat că în cazul unora dintre măsurile active, ca urmare a analizării condiţiilor concrete de pe piaţa muncii, prevederile bugetare iniţiale, aprobate prin Legea nr. 380/2005, au fost redimensionate, cum ar fi:

- creditele pentru IMM-uri au fost reduse de la 50.000.000 lei, la 24.058.000 lei, ca urmare a scăderii interesului angajatorilor pentru această măsură, datorită, pe de o parte reducerii dobânzilor practicate pe piaţa bancară, iar pe de altă parte, datorită condiţiilor, relativ aspre în care acestea se acordă;

- programele pentru ocuparea temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor au fost majorate de la 69.102.000 lei, la 89.052.000 lei, ca urmare a faptului că în cadrul acestor programe, de regulă se încadrează forţă de muncă cu o calificare mai slabă.

De asemenea, trebuie precizat faptul că în anul 2006, cheltuielile pentru administrarea fondului nu au mai fost plafonate la 5% din total cheltuieli, ceea ce a permis asigurarea cheltuielilor de personal la nivelul de 83.409.157 lei, ceea ce a făcut posibilă achitarea tuturor drepturilor de personal, inclusiv a celui de al 13-lea salariu.

În acelaşi timp, volumul cheltuielilor de capital au făcut posibile, la capitolul de „Învăţământ" a lucrările pentru Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu Râşnov, Centrele Regionale de Formare Profesională a Adulţilor Braşov şi Vâlcea, precum ţi pentru Centrele Proprii de Formare Profesională Blaj, Bacău, Iaşi, Baia Mare, Turnu Severin şi Piatra Neamţ.

Din capitolul „Asigurări şi asistenţă socială" s-au putut achiziţiona spaţii şi/sau efectua lucrări de reparaţii, amenajări, compartimentări, etc. la Agenţiile judeţene din Ialomiţa, Covasna, Alba, Bacău, Constanţa, Cluj, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Vâlcea, Vrancea, Hunedoara şi Teleorman.

Trebuie precizat, de asemenea că, începând din luna august 2006, cele 6 Centre Regionale de Formare Profesională a Adulţilor au trecut pe sistem de finanţare din venituri proprii şi subvenţie din bugetul asigurărilor pentru şomaj, cu menţiune că veniturile proprii reprezintă 2,78% din totalul veniturilor.

În completarea celor deja prezentate, situaţia sintetică a cheltuielilor finanţate în anul 2006, la nivelul întregului buget al asigurărilor pentru şomaj, structurate pe capitole de cheltuieli, se prezintă după cum urmează:

Cap.
Denumire indicator
O.G.nr. 90/2006
Execuţie

an
%

5004
Total cheltuieli
1.753.598.000
1.543.664.628
88,03

6504
Învăţământ
42.094.000
33.764.618
80,21

6804
Asigurări şi asistenţă socială
1.434.423.000
1.224.257.362
86,45

8004
Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă

277.081.000

246.848.088

97,39

VI.3. Excedentul bugetului asigurărilor pentru şomaj
Exerciţiul financiar al anului 2006 s-a încheiat cu un excedent de 700.195.588 lei, care, adăugându-se la disponibilităţile băneşti provenind din anii anteriori, determină un sold la finele anului al resurselor financiare ale bugetului asigurărilor pentru şomaj în sumă de 3.056.277.520 lei.

CAPITOLUL VII. ACTIVITATEA CONDUCERII SI COMPARTIMENTELOR FUNCTIONALE ALE AGENTIEI NAŢIONALE PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ

Prin natura atribuţiilor sale, ANOFM este o instituţie cu conducere tripartită, asigurată de un Consiliu de administraţie care îi coordonează întreaga activitate implicându-se, prin hotărârile adoptate, în toate acţiunile care s-au realizat în cursul anului 2006.

În anul 2006, a adoptat hotărâri de mare importanţă pentru viitorul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, dintre care se detaşează hotărârile privind externalizarea serviciilor IT şi strategia de descentralizare a instituţiei.

Consiliul de administraţie a dezbătut şi aprobat programele naţionale de ocupare de formare profesională ale agenţiei pentru anul 2007, lista calificărilor pentru care se pot organiza programe de ucenicie la locul de muncă, fundamentările pentru propunerile privind proiectului bugetului asigurărior pentru şomaj, defalcarea pe agenţii judeţene şi CRFPA a bugetului aprobat şi a fondurilor pentru finanţarea măsurilor active din împrumutul acordat de BIRD, bilanţul contabil şi execuţia bugetară pe anul 2005, propunerea de majorare a cuantumurilor creditelor acordate în condiţii avantajoase IMM-urilor din bugetul asigurărilor pentru şomaj, organigrama cadru şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale ANOFM şi ale structurilor din subordine, Planul de Activitate EURES 2007-2010.

Consiliul de administraţie a fost informat asupra activităţilor curente desfăşurate în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi al agenţiilor teritoriale: situaţia lunară a şomajului înregistrat şi disponibilizările preconizate în luna următoare, situaţia trimestrială a conturilor de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj, stadiul derulării proiectelor în care a fost angajată Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, precum şi orice alt eveniment important organizat sau la care Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi-a adus contribuţia.

Pentru a cunoaşte direct activitatea unor agenţii judeţene, trei din şedinţele Consiliului de administraţie s-au desfăşurat în teritoriu, respectiv în judeţele Argeş, Giurgiu şi Ilfov. Cu acest prilej, directorii executivi din agenţiile gazdă, precum şi cei din judeţele din zonă au prezentat rezultatele activităţii şi problemele cu care se confruntă.

Consiliie consultative ale agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a municipiului Bucureşti au funcţionat într-o formulă mai stabilă, prin grija partenerilor sociali care şi-au desemnat reprezentanţii, şi au constituit un sprijin real şi eficient pentru conducerile executive ale agenţiilor.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă a asigurat ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului de administraţie, a formulat noi obiective pentru activitatea agenţiei şi a imprimat un stil de lucru dinamic şi modern pentru înfăptuirea obiectivelor Programului de guvernare în domeniul ocupării forţei de muncă.În cadrul întâlnirilor de lucru formale şi informale ale şefilor serviciilor publice de ocupare la care a participat, a reprezentat Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi a realizat contacte şi colaborări importante pentru activitatea instituţiei în Spaţiul European.

De asemenea, a reprezentat Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care este membru cu drepturi depline al Asociaţiei Mondiale a Serviciilor Publice de Ocupare, în mai 2006, în Canada, la Adunarea Generală şi la Congresul Mondial al AMSPO.

Secretarul general al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă a rezolvat operativ problemele activităţii curente, a coordonat activitatea directiilor din instituţie şi s - a preocupat permanent pentru implementarea cerinţelor consiliului de administraţie. A asigurat deplina transparenţă în ce priveşte activitatea sa şi accesul la datele şi informaţiile referitoare la acţiunile desfăşurate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă .

Directia managementul pietei muncii si programe masuri active a asigurat urmărirea evoluţiilor şi tendinţelor şomajului înregistrat la nivel naţional pe judeţe şi pe diferitele structuri ale acestuia, acestea stând la baza stabilirii obiectivelor şi elaborării programelor de măsuri pentru stimularea ocupării.

A elaborat, pe baza analizelor făcute asupra propunerilor agenţiilor teritoriale, programul anual de ocupare a a forţei de muncă şi planul de formare profesională a persoanelor în căutare de loc de muncă pe diferitele lor structuri pentru anul 2006.

A monitorizat şi coordonat:

· implementarea programelor de ocupare a forţei de muncă, planul de formare profesională pentru anul 2006,

· realizarea indicatoriilor de performanţă stabiliţi în contractele angajament încheiate cu agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a municipiului Bucureşti, precum şi a celor stabiliţi în contractul angajament încheiat cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei;

· activitatea Centrelor Regionale de Formare Profesională pentru Adulţi pe baza indicatorilor de performanţă stabiliţi în contractele angajament încheiate cu ANOFM;

· bursele locurilor de muncă generale şi speciale organizate la nivelul agenţiilor teritoriale;

· programe şi proiecte cu finanţare externă implementate în scopul creşterii şanselor de ocupare a persoanelor aflate în evidenţele agenţiilor, cu precădere a celor cu acces mai greu pe piaţa muncii;

· alte acţiuni menite să conducă la o mai bună relaţionare a personalului agenţiilor cu comunităţile (caravanele ocupării în mediul rural şi în comunităţile de romi, elaborarea şi încheierea de parteneriate cu diverse organisme şi instituţii ).

· constituirea reţelei de consilieri EURES şi asigurarea asistenţei metodologice pentru buna funcţionare a acestiea;

· elaborarea Planului de Activităţi EURES România pentru perioada 2007-2010;

Prin reprezentanţii săi a participat activ la diferite proiecte şi seminarii naţionale şi internaţionale care au avut ca obiect activitatea de ocupare şi formare profesională, precum şi în cadrul unor comisii, consilii naţionale, grupuri de coordonare înfiinţate la nivelul altor instituţii guvernamentale.

Direcţia economică a avut ca principal obiectiv asigurarea susţinerii financiare a măsurilor de stimulare a ocupării şi plăţii drepturilor băneşti ale şomerilor, precum şi a măsurilor de protecţie socială specială, în cazul persoanelor disponibilizate în urma concedierilor colective.

Totodată au fost asigurate resursele materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activităţii la toate nivelurile organizatorice, central, judeţean şi local, precum şi a centrelor regionale de formare profesională a adulţilor, care începând cu luna august 2006 îşi desfăşoară activitatea atât pe baza veniturilor proprii, cât şi a subvenţiei acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Deşi a fost un an bugetar dificil, cu multe constrângeri bugetare, având în vedere şi rectificările determinate de evoluţiile bugetului consolidat din care face parte şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, nu s-au înregistrat sincope în asigurarea resurselor pentru realizarea obiectivelor în domeniul ocupării şi formării profesionale a persoanelor în căutarea unui loc de muncă.

Direcţia resurse umane, salarizare şi normare a muncii a asigurat gestionarea resurselor umane la nivel naţional şi judeţean prin organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante şi selectarea personalului, întocmirea statelor de funcţiuni şi a organigramei pentru aparatul propriu, respectiv a organigramei cadru pentru unităţile din subordinea ANOFM, evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici pentru persoanlul propriu şi pentru cadrele de conducere din unităţile subordonate.

A intocmit si fundamentat cheltuielile de personal, a pus in aplicare prevederile legale in vigoare pentru salarizarea functionarilor publici şi a efectuat verificari si controale privind transpunerea în practică, la nivel teritorial, a legislatiei in domeniul resurselor umane.

O atenţie specială a acordat formării profesionale a personalului propriu prin orgaizarea unor programe de instruire susţinute financiar din bugetul asigurărilor pentru şomaj sau din finanţări externe; de aceste programe au beneficiat 1035 funcţionari publici din sistemul ANOFM.

Directia managementul bazelor de date a contribuit la menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor informatice, în condiţiile încetării contractului de mentenanţă aferent investiţiilor făcute din împrumut BIRD pentru implementarea sistemului informatic naţional.

De asemenea, s-a preocupat de adaptarea softului, în condiţiile numeroaselor modificări legislative intervenite pe parcursul anului 2006, şi a asigurat administrarea bazelor de date la nivel naţional şi monitorizarea sistemelor informatice în ţară.

Directia juridica si metodologie a elaborat şi propus în vederea iniţierii a proiectelor de acte normative incidente domeniului de activitate al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. De asemeni a colaborat la întocmirea proiectelor de acte normative iniţiate de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale si Familiei sau alte ministere si institutii ale administraţiei publice centrale care conţin prevederi incidente sau în legatură cu domeniul ocupării, formării profesionale, precum şi prevederi cu privire la protecţia şomerilor, a persoanelor disponibilizate prin concedieri colective şi a persoanelor în căutarea unui loc de munca. De asemenea, a asigurat îndrumarea metodologică privind modalităţile de aplicare unitară a prevederilor legale incidente domeniului ocupării forţei de muncă şi formării profesionale a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, la nivel naţional.

A soluţionat în termen şi potrivit competenţelor adresele si petiţiile formulate Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă de către persoane fizice sau juridice de drept public sau privat. În anul 2006, au fost adresate ANOFM 1005 de solicitări reprezentând adrese si petiţii, dintre acestea au fost soluţionate 948 de solicitari, iar restul de 57 de solicitări fiind, la sfârşitul anului 2006, în curs de soluţionare.

Direcţia Juridică şi Metodologie a reprezentat Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în instanţele de judecată în care instituţia a fost parte in proces, participând la procese la toate gradele de jurisdicţie, a coordonat si urmărit activitatea de judecată în procesele în care au fost implicate agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă.

Direcţia audit intern şi control şi-a desfăşurat activitatea pe trei domenii mari: auditul public intern, controlul financiar propriu şi controlul măsurilor active.

Scopul principal al misiunilor de audit cuprinse in plan l-a reprezentat diagnosticarea întregului sistem atat sub aspect tehnic, managerial cat si financiar-contabil, in vederea cresterii eficientei tuturor sectoarelor de activitate, a îmbunătăţirii serviciilor acordate clienţilor.

În cursul anului 2006 s-au realizat 9 misiuni de audit planificate, o misiune de auditare a situaţiilor financiare la CNFPA, o misiune de audit mixtă, o misiune demarată la Direcţia Economică - ANOFM şi 3 controale ad - hoc ca urmare a unor sesizări, reclamaţii şi petiţii. În urma analizelor efectuate, s-a realizat o evaluare sistematică a factorilor de risc, care ar fi putut perturba îndeplinirea obiectivelor majore ale agenţiei. Ca urmare a recomandărilor din rapoartele de audit şi a discuţiilor purtate cu factorii de răspundere s-a diminuat impactul factorilor de risc în derularea acţiunilor ANOFM şi ale unităţilor subordonate.

Controlul financiar e gestiune s-a efectuat în 22 unităţi conform programului aprobat şi un control ad-hoc. Ca urmare a controalelor s-au identificat unele deficienţe şi s-au propus măsuri operative pentru înlăturarea acestora.

Activitatea de control măsuri active la nivel teritorial s-a realizat, în principal, în compartimente de specialitate. La nivel naţional, s-a asigurat îndrumarea metodologică a personalului încadrat în acticitatea de control şi s-au efectuat 24 de controale planificate pentru cunoaşterea activităţii acestor structuri. Prin aceste misiuni de control au fost identificate deficiente în aplicarea măsurilor active, depistarea unor agenţi economici care nu respectă clauzele contractuale, iar pentru remediere s-au stabilit măsuri, termene şi responsabilităţi.

Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (OIPOSDRU) şi-a direcţionat activitatea pentru dezvoltarea portofoliului de proiecte care urmează să fie finanţate, începând cu anul 2007, în cadrul axei prioritare „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare" din Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane,

De asemenea, Direcţia OIPOSDRU. a participat, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi sub îndrumarea Autorităţii de Management, la dezvoltarea proiectului de Program Operaţional Sectorial -Dezvoltarea Resurselor Umane, proiect transmis la Comisia Europeană, în vederea aprobării, la începutul anului 2007 precum şi la elaborarea Programului Complement aferent.

În vederea îndeplinirii atribuţiilor delegate de Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Direcţia OIPOSDRU a elaborat Manualul de Proceduri Interne ce urmează să fie aprobat în primul trimestru al anului 2007.

Unităţile de Implementare a Proiectelor (UIP) au asigurat, la nivel regional, implementarea schemelor de finanţare nerambursabilă, componenta „Dezvoltarea resurselor umane" din cadrul Subprogramului PHARE - Coeziune economică şi socială.

În vederea desfăşurării activităţii la standarde europene, pentru aceste unităţi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a închiriat spaţii corespunzătoare şi a asigurat logistica adecvată îndeplinirii atribuţiilor delegate de Agenţia de Implementare PHARE din cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

De asemenea, în cadrul UIP s-au creat condiţiile materiale şi s-au asigurat resursele umane pentru gestionarea fondurilor primite din FSE. De la 1 ianuarie 2007, UIP-urile funcţionează în subordinea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Direcţia relaţii internaţionale a urmărit să dezvolte relaţiile de colaborare bilaterală ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă cât mai strâns, atât cu Serviciile Publice de Ocupare din Statele Membre UE, cât şi cu cele din ţările vecine. În acest sens, în anul 2006, au fost încheiate Protocoale de colaborare bilaterală cu Germania, Portugalia şi Bulgaria, materializate într-o serie de schimburi de experienţe şi de specialişti pe teme precum organizarea şi funcţionarea Serviciilor Publice de Ocupare, gestionarea resurselor umane, măsuri active de stimularea ocupării, formarea profesională, sistemul informatic, etc. Direcţia a demarat negocierile pentru încheierea unor protocoale similare cu Serviciile Publice de Ocupare din Serbia, Bosnia şi Herţegovina şi Republica Moldova.

A sprijinit participarea şi iniţierea unor proiecte internaţionale şi s-a implicat activ în derularea acestora asigurând şi serviciile de traducere necesare.

A monitorizat şi a asigurat raportarea către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a realizării măsurilor din responsabilitatea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă incluse în Planul de măsuri prioritare pentru integrare europeană, atât la nivel naţional cât şi local.

A participat şi a asigurat participarea reprezentanţilor ANOFM, nominalizaţi în calitate de membri observatori, la lucrările unor comitete şi grupuri de lucru ce funcţionează la nivelul Uniunii Europene: Comitetul pentru Ocupare, Grupul Ad-hoc, Grupul pentru indicatori ANOFM, grupul EURES a fost reprezentată, de asemenea, la reuniunile grupului de experţi care fac parte din Sistemul Mutual de Informare asupra Politicilor de Ocupare din Europa (MISEP).

A sprijinit procesul de selecţionare şi instruire în domeniul limbilor străine şi al legislaţiei privind încadrarea în muncă a străinilor în România şi a lucrătorilor români în străinătate a consilierilor EURES.

Reprezentanţii ANOFM şi-au adus o contribuţie importantă la colaborarea în domeniul ocupării în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei, coordonată de Consiliul Europei şi Biroul Regional de la Budapesta al Organizaţiei Internaţionale a Muncii. A fost analizat în detaliu raportul elaborat de Bosnia şi Herzegovina şi au fost formulate recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei ocupării în această ţară.

Direcţia comunicare şi secretariatul consiliului de administraţie a avut o contribuţie deosebită în anul 2006 în promovarea şi mediatizarea serviciilor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin:

· organizarea de conferinte de presă ori de câte ori a impus-o desfăşurarea unui anumit eveniment cu impact la nivel naţional;

· elaborarea de comunicate de presă şi asigurarea interfeţei cu televiziunile, radiourile şi presa scrisă în vederea acordării de interviuri de către preşedintele ANOFM sau de către alţi reprezentanţi ai instituţiei

· întocmirea lunară a unor rapoarte de mediatizare referitoare la intensitatea apariţiei în mass media a subiectelor de interes pentru îmbunătăţirea strategiei de promovare;

· întocmirea, redactarea, tipărirea şi difuzarea unor broşuri şi pliante bilingve pentru promovarea imaginii şi realizării instituţiei cu sprijinul celorlalte directii din agenţiei;

· întocmirea lunară a unui buletin informativ difuzat membrilor CA şi reprezentanţilor mass media din judeţe;

· întocmirea de materiale informative care au răspuns cererilor mass media;

· business to business advertising - comunicare cu cetăţenii - în cadrul Direcţiei de comunicare această acţiune s-a concretizat prin răspunsul verbal sau în scris dat persoanelor fizice sau juridice care au solicitata informaţii de interes public în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Relevanta pentru intensitatea si calitatea mediatizarii actiunilor ANOFM a fost şi existenţa unor rubrici permanente in ziarele sau emisiunile de la televiziunile naţionale şi locale, fapt ce dovedeşte stabilirea unei bune relaţii de colaborare cu mass media şi reflectă în acelaşi timp, importanţa pe care a castigat-o activitatea agentiei in opinia publică.

In anul 2006, activitatea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă a fost reflectată in presa scrisă centrala intr-un numar total de 512 articole.

Coeficienţii de imagine rezultaţi în urma apariţiei in presa scrisă centrală a celor 512 articole despre activitatea ANOFM se pot clasifica, pe o scară de la (-)2 la (+)2, după cum urmează:

· 172 articole pozitive (33,6%), dintre care 132 având coeficientul (+)1 si 40 având coeficientul (+)2;

· 301 articole neutre (58,8%) - coeficient 0;

· 39 articole negative (7,6%), dintre care 8 având coeficientul (-)2 si 31 având coeficientul (-) 1.

În presa scrisă locală s-a înregistrat un număr de 11.681 apariţii.

Din analiza acestor cifre, putem considera că imaginea ANOFM în presă a fost una pozitivă.

Direcţia a asigurat buna desfăşurare a şedinţelor Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin colectarea şi distribuirea în termen a materialelor supuse dezbaterii şi aprobării membrilor consiliului, redactarea proceselor verbale, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea şedinţelor

CONCLUZII

Din prezentarea rezultatelor obţinute prin implementarea programelor de ocupare, a planului de formare profesională a proiectelor internaţionale rezultă că, în anul 2006, activitatea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-a desfăşurat în contextul unei economii favorabile care a dat posibilitatea consolidării şi dezvoltării unor activităţi ce au influenţat pozitiv piaţa muncii.

Putem spune că implementarea acţiunilor desfăşurate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în ansamblul său a condus la atingerea principalelor obiective stabilite pentru anul 2006.

--------------------------------------------------------------------------------

[1] şedinţele de consiliere de grup s-au organizat cu câte o clasă de elevi